Primul sarut este o experienta de neuitat pentru fiecare. Indiferent daca a fost placut, mai putin placut, amuzant, ciudat sau neplacut, iti vei aminti de el pentru simplu fapt ca fost.. primul sarut.

Fa un exercitiu de memorie. Cam cum iti imaginai tu ca o sa fie primul sarut, inainte sa se intample? Cum a fost? Care a fost discrepanta dintre ce iti imaginai si realitate? Cat de mult conteaza pentru tine persoana cu care te-ai sarutat prima oara? A dus acel sarut la o relatie?

Iti amintesti data, localul, ..persoana? Persoana ma indoiesc ca nu ti-ai aminti-o, oricat ai fi vrut sa o uiti. Este primul sarut, prima ta experienta de transformare din copil in domnisoara.

Iata cateva amintiri povestite de 3 domnisoare:

Larisa: “Imi amintesc ca aveam 13 ani si eram la bunici, in vacanta de vara. Era foarte cald, senin, placut si o tot rugam pe bunica sa ma lase sa merg pana la parau.

Nu voia sa ma lase pentru ca nu imi facusem nicio prietena in sat, nu cunosteam pe nimeni si nu voia sa ma lase sa merg singura atata drum pana acolo (desi nu era asa departe). Dupa lungi rugaminti am reusit sa o conving ca stiu drumul, ca abia fusesem cu bunicul cu o saptamana inainte si ca vreau sa ma mai plimb.

Am luat palaria pe cap, sticla de apa in mana si am plecat. Pe drum m-am intalnit cu un baiat. Il chema Dan. Se plimba si el, dar fara tinta, asa ca i-am propus sa mergem impreuna pana la parau.

A acceptat incantat. Am discutat in mare parte despre scoala si despre tarile pe care ne-am dori sa le vizitam; imi amintesc perfect. El isi dorea sa ajunga in Cipru. Am ajuns la parau; deja radeam, spuneam glume si ne simteam foarte bine.

Nu experientasem primul sarut inca si nu stiu cum, fara sa fi fost niciun flirt, parca am simtit ca ar urma momentul cel mare. Stateam jos, la marginea raului si ne jucam cu picioarele in apa, discutand si razand.

Am inceput sa jucam . Nu, nu a fost nici o provocare cu “saruta-ma”, dar, nu stiu cum exact, nici nu imi amintesc, in febra jocului, m-a pupat dintr-o data pe obraz. Simteam ca a facut-o din tot sufletul; era tare simpatic.

Dupa nici 5 secunde buzele ni s-au lipit si ne-am sarutat apasat, total uscat, dar foarte lung. Cred ca am stat asa, cu buzele lipite, un minut sau poate mai mult; cert e ca mie mi s-a parut atunci o eternitate.

Nu ca nu mi-ar fi placut si nu mi-ar fi batut inima ingrozitor de repede, iar stomacul deja parca se framanta..doar ca era ceva deosebit, care nu mai facusem si a parut extrem de lung. Dupa aceea eu probabil am rosit, dar el m-a luat de dupa umeri si a continuat jocul, dezinvolt.

A fost o experienta frumoasa, pe care nu o voi uita niciodata. De atunci nu l-am mai vazut niciodata, dar stiu ca jumatate de an am vorbit la telefon, in fiecare sambata.”

Anda: “Primul sarut.. ce amintire. Nu pot sa zic ca a fost minunat, dar nici ca imi amintesc cu parere de rau de el. A fost oarecum ciudat. Eram in pauza, la scoala, in clasa a VIII-a.

Pauza dura 10 minute, dar pana profesorul a plecat din clasa, deja au trecut 5 minute din pauza noastra. Deci atunci pauza a fost foarte scurta, de 5 minute.

Nu stiu ce a fost in ziua aceea, dar toti colegii erau foarte agitati, nerabdatori sa se termine ora si sa ne strangem cu totii in fata clasei, asa cum era obiceiul. Pauza de dinainte jucasem carti si nu terminasem jocul de kems.

Jocul era pe perechi, o fata cu un baiat; fiecare pereche avea semnul ei, care ii ajuta sa castige atunci cand partenerul care avea o pereche de 4 carti la fel in mana facea semnul stabilit celuilalt. Era vremea sa ne schimbam semnul. Partenerul meu de joc, Iulian, vine la mine si imi sopteste grabit la ureche.

Nu am avut timp sa aprob, m-am blocat. Jocul a inceput; exact in pauza aceea, atat de scurta, s-a intampla ca Iulian sa faca pereche. Tin minte perfect cum s-a intins, in doi timpi si trei miscari si m-a sarutat; nu pe obraz, pe buze; a fost fulgerator.

Am ramas cu ochii atintiti undeva dupa el, caci nu il mai vedeam pe el, ma uitam prin el. El se uita la mine, zambea si era nerabdator sa zic cuvantul magic, . Ceilalti au sarit repede , observand incordarea noastra ciudata. Am pierdut jocul, dar am castigat…primul sarut.”

Ramona: “Primul sarut a fost foarte tarziu as putea zice; daca la unele fete s-a intamplat la 12 ani, la mine a fost la 20 ani, deci acum 5 ani. Eram la o petrecere, la cineva acasa; mai exact era onomastica unei prietene, Maria.

Ma imbracasem cu un maiou subtire si in casa era destul de rece, dar era aiurea sa imi iau chiar geaca pe mine. Stateam ghemuita in fotoliul de langa calorifer.

Apare langa mine colegul de la serviciu. Eram foarte buni amici, dar eu inca din prima clipa nutream ceva sentimente pentru el; era foarte chipes si ma facea sa rad de fiecare data cand nu eram intr-o dispozitie foarte buna.

Prin multimea de oameni din casa, el m-a observat ca stau singura si a venit sa ma inveseleasca. A reusit, ca intotdeauna, ba chiar m-a si scos la dans. Incepuse o melodie latino; canta Thalia, imi amintesc.

Am inceput sa dansam, facuse si el, si eu cursuri de dans inca de cand eram mici; cum salsa este destul de pasionala si energica, ne-am apropiat trupurile destul de mult; miscarea de final a fost una foarte senzuala, iar el aproape ca m-a sarutat pe gat.

Eram in al noualea cer; dar nu am avut timp de vreo reactie, caci a inceput o noua melodie, m-a invartit de trei ori, m-a lasat pe spate, iar cand m-am ridicat m-a sarutat pe buze, foarte pasional.

Cum ma ridicasem brusc, parul ne acoperise fetele, ceea ce a fost foarte sexi. Ne-am sarutat nu lung, dar repetat, de vreo 3-4 ori, cumva pe ritmul muzicii.

Iar pe la mijlocul cantecului, la o nota muzicala mai inalta, ne-am sarutat french. Deci pot sa zic ca primul meu sarut a fost unul complex (era si timpul!). Nu am sa-l uit niciodata, a fost foarte frumos. Am ramas impreuna de atunci un an de zile, dar ne-am despartit, iar acum am ramas amici in continuare.”